Decembrie-i numit ningău-cad fulgi măşcaţi ca dintr-un hău,
îi zic şi îndrea, şi neios-
i-i caracterul poleios.
Aduce iarna mult dorită,
trosnesc cu poftă lemne-n plită,
e cald în casă, alb afară-
e tocmai timp de sănioară.
Pe vârf de deal i-ademeneşte,
să sară-n suluri îi pofteşte,
le desenează dulci bujori,
aleargă după bravi schiori.
